Pestera Muierilor: situata lânga Baia de Fier, acest monument al naturii contine originale podoabe (concretiuni calcaroase) ce dau fantezie si splendoare pesterii. Aici se intalnesc impresionante forme ale reliefului carstic: Bazinele Mici, Orga, compusa din stalagmite unite cu stalactite, Domul Mic, un fel de castel straniu. Urmeaza Altarul cu stalagmite-coloane foarte apropiate intre ele, Cupola altarului, asemanatoare unei catedrale fantastice pe care stalagmitele urca intocmai ca pe o scara, Amvonul, Cascada Impietrita, la care accesul se face pe branci, Sala Turcului, Candelabrele Mici si Domul Mare. Sala turcului gazduieste "un Mos Craciun", in fata caruia apare Cadana, un nud feminin deasupra caruia coboara din plafon un urias cap de pasare de prada, cu ciocul deschis amenintator. Urmeaza o camera denumita "Dantela de Piatra" si apoi Sala Minunilor, lungimea drumului parcurs fiind de circa 1100 de metri.

Statiunea Ranca este situata la o altitudine de circa 1700 de metri, destul de aproape de localitatile Novaci (cca. 18 km) si Baia de Fier (29 km) care se afla la sud de statiune. In timpul iernii se poate schia atat ziua, cat si noaptea deoarece partia este prevazuta cu o instalatie nocturna si este deservita de un teleschi. Vara nu veti reusi sa va hotarati ce traseu montan sa alegeti pentru ca sunt unul mai incantator ca altul (Varful Papusa, Parangul Mare etc).

Padurile de brazi, stejari, mesteceni si frasini, zapada abundenta din timpul iernii, aerul curat si tare, linistea deplina si salbaticia locurilor fac din aceasta statiune o destinatie deosebita la sfarsit de saptamana sau in concediu.

Mânãstirea Polovragi, asezatã în depresiunea cu acelasi nume, în apropierea Cheilor Oltetului, la poalele muntelui Piatra Polovragilor,  a fost construitã în anul 1505, ctitori fiind Radu l si Pãtru, fiii lui Danciu Zamona. Vechea mânãstire s-a prãbusit si a fost reinãltatã o noua manastire printre ctitorii sãi fiind citati Danciul Pârãianu, marele domnitor Constantin Brâncoveanu, jupânita Stanca, Ioan Bengescu.  Mânãstirea este construitã în stil bizantin, fiind pictatã în întregime în frescã. Pictura interioarã se pãstreazã intactã si este de mare valoare artisticã. În pronaos se aflã fresca cu ctitorii: Constantin Brâncoveanu, Doamna Maria si Mitropolitul Teodosie al Tãrii Românesti.

Cheile Oltetului- sunt asezate in spatele manastirii. Accesul se face pe un drum in dreapta Manastirii si in timp ce te apropii, esti coplesit de splendoarea peisajului . Pe de o parte si de cealalta, peretii gauriti de zeci de "grote" parca te strivesc si te imbie sa-i cutreieri neincetat. Oltetul care si-a croit drumul printre acesti pereti, vine in intampinarea proverbului "ca buturuga mica, rastoarna carul mare"..

Pestera Polovragi, aflatã la 1 km de mânãstire, în Cheile Oltetului, are numeroase galerii, dintre care cea mai spectaculoasã este "Galeria sfesnicelor", de care este legatã legenda zeului dac Zamolxe, care ar fi trãit pe aceste meleaguri.

Mânãstirea Horezu- construitã între anii 1691-1693, întregul ansamblu fiind desavarsit în 1697- ctitoria lui Vodã Brâncoveanu, cucereste prin mãretia, frumusetea, armonia formelor si bogãtia elementelor decorative.  
    Pictura de mare frumusete si realism a fost realizatã de zugravii: Preda, Nicolae si Ianache, îndrumati de mesterul Constantin. În pictura de la Horezu se aflã tabloul votiv al ctitorilor: Constantin Brâncoveanu cu Doamna Maria si cei 11 copii, rudele lor din stirpa Basarabilor si Cantacuzinilor, totalizând 43 de personaje, ca un adevãrat arbore genealogic.

Complexul arhitectural Brancusi -inaugurat in 1938- a fost realizat la Targu Jiu, in cinstea eroilor Primului Razboi Mondial. Complexul cuprinde:

Aleea Scaunelor leaga Masa Tacerii de Poarta Sarutului. Axa care pleaca de la Masa Tacerii, prin Poarta Sarutului si se opreste la Coloana Infinitului, Brancusi a denumit-o „Calea Eroilor” si simbolizeaza drumul parcurs de la inceputul pana la sfarsitul vietii.

Evenimente speciale:

In fiecare an, in Baia de Fier, in cea de a treia duminica a lunii septembrie are loc "Coboratul oilor de la munte", sarbatoare care marcheaza incheierea sezonului montan pentru oieri si mutarea turmelor la campie.